Şase din zece europeni nu sunt interesaţi de alegeri

Şase din zece europeni nu sunt prea interesaţi de alegerile pentru Parlamentul European (PE) care vor avea loc spre sfârşitul acestei luni, şi aceasta în pofida eforturilor masive depuse de directorii de campanie de a stârni interesul faţă de vot, relatează agenţia Reuters, citând un sondaj făcut public joi.

Potrivit acestui sondaj, la care au participat aproape 9.000 de persoane din 12 state membre ale Uniunii Europene (UE), 62% dintre europeni fie „nu sunt deloc”, fie „nu sunt prea” interesaţi de votul care va avea loc între 22 şi 25 mai şi care va decide cine va conduce Uniunea în următorii cinci ani.

Doar 35% dintre respondenţi au declarat că vor participa cu siguranţă la vot, adică destul de mult sub nivelul de participare de 43% de la ultimele astfel de alegeri, din 2009. Cel mai mare entuziasm participativ s-a înregistrat în Belgia (53%), ţară în care votul este obligatoriu prin lege, urmată de Franţa (44%) şi Olanda (41%), iar cel mai scăzut – în Marea Britanie (27%) şi Polonia (20%), dintre cele 12 state analizate.

Este de aşteptat ca grupările de extremă-dreapta să aibă un rezultat bun sau chiar să câştige alegerile atât în Franţa, cât şi în Olanda, devenind, potenţial, o forţă semnificativă în viitorul Parlament European. De asemenea, în Marea Britanie, este de aşteptat ca formaţiunea de dreapta UKIP să obţină un scor bun, notează Reuters.

Sondajul a pus de asemenea în evidenţă o serie de percepţii interesante asupra liderilor Europei. Potrivit rezultatelor, cancelarul german Angela Merkel se bucură de cea mai largă recunoaştere şi de cel mai ridicat nivel de aprobare, 51% dintre respondenţi dându-i calificativul de „foarte bun” sau „destul de bun”. Al doilea din acest punct de vedere s-a clasat premierul britanic David Cameron, despre care 35% au afirmat că au opinii pozitive, iar cel mai puţin popular s-a dovedit a fi preşedintele francez Francois Hollande, care a obţinut doar 20% opinii pozitive şi 32% negative, adică cel mai ridicat scor negativ atribuit vreunui lider european.

Alegerile de la sfârşitul lunii mai nu vor stabili doar cine vor fi cei 751 de deputaţi din legislatura 2014-2019, ci vor decide cel mai probabil şi cine va conduce Comisia Europeană, executivul Uniunii Europene, care are dreptul de a propune legi. Principalele grupuri politice europene – socialiştii, de centru-stânga, popularii, de centru-dreapta, şi liberalii – au nominalizat fiecare un candidat pentru Comisie şi speră că, dacă vor câştiga, candidatul lor va fi viitorul preşedinte al executivului european. Dar, într-un semn alarmant pentru toate cele trei grupuri, care au depus eforturi substanţiale pentru a îmbunătăţi vizibilitatea candidaţilor lor în ultimele două luni, sondajul a arătat că peste 60% dintre participanţi nu ştiu cine sunt candidaţii lor.

Sondajul a fost realizat de institutul Ipsos-MORI în luna aprilie, pe un eşantion de 8.833 de persoane din Belgia, Croaţia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Spania, Suedia şi Ungaria.

Sursa: Jurnalul National