Război în UE: super-stat vs dezmembrare

Uniunea Europeană se îndreaptă spre o adevărată luptă internă între susţinătorii integrării totale şi cei ai suveranităţii naţionale. Asta va duce la agravarea şi la prelungirea crizei din interiorul blocului comunitar, iar rezultatele finale sunt greu de anticipat.

Avertismentul a fost lansat de cotidianul britanic Daily Telegraph, într-o analiză publicată vieri. Potrivit materialului, alegerile europarlamentare din luna mai vor aduce la Bruxelles, cel mai eurosceptic legislativ din istorie.

Partidele de extremă dreaptă sunt în plin avânt pe tot continentul, în vreme de formaţiunile clasice centriste pierd tot mai mult teren. Motivul? După ani întregi de criză şi măsuri de austeritate, cetăţenii privesc cu neîncredere şi dezamăgire proiectul european şi sunt tot mai atraşi de ideile naţionaliste ale extremei drepte.

Referendumul din Elveţia, un semnal de alarmă

Referendumul din Elveţia de săptămâna trecută a fost cel mai dur semnal de alarmă în acest sens. Cetăţenii au votat pentru limitarea imigraţiei dinspre Uniunea Europeană, într-un scrutin care a luat pe toată lumea prin suprindere şi care a dinamitat relaţia Berna-Bruxelles. Potrivit Daily Telegraph, referendumul elveţian este reprezentativ pentru întreaga Europă de Vest. Dacă li s-ar da ocazia, toate statele dezvoltate ar vota la fel.

În aceste condiţii, nu e de mirare că scrutinul din Ţara Cantoanelor a avut un efect de contagiune şi i-a inspirat pe liderii partidelor de extremă dreaptă de pe tot continentul să ceară voturi similare.

Proiect pornit cu stângul

Liderii comunitari încearcă să contracareze aceste tendinţe de dezmembrare pledând pentru şi mai multă intergrare europeană. Ei spun că e nevoie de o uniune mai strânsă pe plan bancar, fiscal şi politic pentru ca proiectul UE să redevină viabil.

Daily Talagraph susţine, însă, că proiectul a pornit greşit încă de la început şi cu greu va mai putea fi readus pe calea cea bună. În mod normal, temelia oricărei uniuni monetare de succes este o uniune politică funcţională. Abia după ce uniunea politică e pusă pe picioare în mod corespunzător, se trece la etapele următoare: instituţii comune, reguli fiscale comune şi o monedă unică.

În UE însă, lucrurile s-au întâmplat exact invers. Instituţiile de la Bruxelles au introdus uniunea monetară înainte de vreme, pe la spatele unui public slab informat. Iar acum, folosind ca pretext criza financiară, încearcă să forţeze introducerea regulilor fiscale comune şi a uniunii politice, în speranţa că asta va repara lucrurile şi va duce la naşterea unei super-federaţii – “Statele Unite ale Europei”.

Aroganţa politicienilor nu mai ţine pe timp de criză

Dacă privim la creşterea euroscepticismului şi la avântul partidelor de extremă dreaptă din UE, această idee de integrare sporită pare să se se bată cap în cap cu voinţa cetăţenilor. Asta scoate în evidenţă prăpastia imensă dintre elitele politice din UE şi populaţia de rând.

O prăpastie care există de decenii întregi dar pe care liderii comunitari au putut până de curând, să o ignore sau să o trateze cu superficialitate. Astfel, ei au luat numeroase decizii şi au promovat numeroase legi, fără a ţine cont de părerea populaţiei.

Acum însă, lucrurile s-au schimbat radical. “Aroganţa politicienilor care cred că ştiu mai bine ce trebuie făcut era tolerabilă în perioada de boom economic. Astăzi însă, ea duce la ruină economică şi afectează grav legitimitatea proiectului european”, scrie Daily Telegraph.

În aceste scondiţii, blocul comunitar se îndreaptă spre o luptă titanică şi de durată între curentul integraţionist şi cel naţionalist.

Sursa: Reporter virtual