Europa în stare de șoc după succesul euroscepticilor

Europa era luni în stare de șoc după seismul politic provocat de triumful Frontului Național (FN) în Franța și al formațiunii antieuropene UKIP în Marea Britanie, ce dovedește o respingere a Uniunii Europene așa cum este ea organizată acum la Bruxelles și a elitelor naționale aflate la putere, comentează luni AFP după aflarea primelor rezultate parțiale ale alegerilor pentru Parlamentul European (PE).

Succesul euroscepticilor putea fi chiar și mai mare în cazul unei prezența mai reduse la urne, contrar previziunilor aceasta crescând ușor față de scrutinul din 2009, de la 43% la 43,11%. Rata participării la europarlamentare este considerată un test critic pentru democrația europeană, ea scăzând constant și consistent începând cu anul 1979, când a fost de 62%, comentează Euractiv.

Totuși, în pofida puternicului avans al extremei drepte și al euroscepticilor, dreapta conservatoare va deține în continuare cel mai mare număr de mandate în PE. Conform primelor rezultate, din cei 751 de eurodeputați, Partidul Popular European (PPE) va avea 212, Partidul Socialiștilor Europeni (PES) 186, Liberalii (ALDE) 70 și Verzii 50. Cele patru formațiuni pro-europene scad pe ansamblu de la 612 la 523 de locuri în PE. În ce privește partidele eurosceptice, ele ar urma să ocupe 140 de locuri în PE, dar nu formează un bloc omogen.

În Franța, Frontul Național a profitat de nivelul record de nepopularitate al socialiștilor aflați la putere și a ajuns pe primul loc la scrutinul europarlamentar, obținând un rezultat istoric de 24,96%, ce l-a adus pe prima pagină a ziarelor europene, cum este cazul publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, care a scris despre un ‘seism politic’. Astfel, Marine le Pen va avea în PE 24 din cei 74 de europarlamentari francezi și a cerut președintelui Francois Hollande să organizeze alegeri anticipate, întrucât este de părere că actualul legislativ de la Paris nu mai este reprezentativ.

Opoziția de dreapta UMP a fost votată de 20,8% dintre participanții la scrutin, în timp ce socialiștii au confirmat scăderea de popularitate și au obținut numai 14%.

Trăgând primele lecții din acest vot istoric, premierul francez Manuel Valls a cerut luni o ‘reorientare’ a Uniunii Europene. ‘Sunt convins că Europa poate fi reorientată pentru a sprijini mai mult creșterea economică și crearea de locuri de muncă, ceea ce nu a mai făcut de mulți ani’, a spus șeful executivului francez.

Și în Marea Britanie, formațiunea antieuropeană UKIP a reușit să câștige alegerile cu un scor istoric de 29%, ea urmând să trimită la Strasbourg 23 dintre cei 74 de eurodeputați britanici. ‘Veți mai auzi de noi’, a spus triumfător liderul acestei formațiuni, Nigel Farage, făcând aluzie la scrutinul legislativ de anul viitor.

O altă surpriză s-a produs în Danemarca, unde formațiunea anti-imigrație Partidul Popular se situează pe prima poziție cu aproape 27% din voturi și va obține 13 mandate în PE.

Deși în ușoară scădere față de alegerile din 2009, conservatorii germani sunt și acum pe primul loc, cu 35,3% din voturi, dar o formațiune nou creată ce solicită eliminarea monedei euro (Alianța pentru Germania—AfD) va avea și ea șapte eurodeputați, iar partidul neonazist NPD a profitat de eliminarea pragului electoral și va avea un reprezentant în PE.

În Austria, formațiunea de extremă dreapta FPO, care speră să formeze un grup cu Frontul Național francez, a crescut cu 5% față de anul 2009 și vine pe a treia poziție, cu 20% din voturi.

În rândul statelor est-europene, care s-au remarcat prin absenteismul la urne, formațiunile eurosceptice nu au avut atât de mult succes, doar micul partid anti-european polonez Congresul Noii Drepte a obținut 7,2% din voturi (4 mandate) și formațiunea ultra-naționalistă ungară Jobbik 15% (3 mandate), în Ungaria scrutinul fiind câștigat lejer de conservatorii premierului Viktor Orban.

Progresul extremei drepte este dovedit și de intrarea formațiunii neonaziste grecești Zorii Aurii în PE, creditată cu 9-10% din voturi, echivalentul a trei mandate de europarlamentar. Dar în această țară curentul eurosceptic este reflectat în special de victoria stângii radicale Syriza, condusă de Alexis Tsipras, cotată conform rezultatelor parțiale cu circa 26% din voturi.

În Spania, micile partide minoritare, precum ‘Podemos’, care a câștigat cinci mandate, au înregistrat progrese în detrimentul celor două formațiuni tradiționale, Partidul Popular și Partidul Socialist.

În schimb, în Italia populistul Beppe Grillo a fost devansat clar de Partidul Democrat (de centru-stânga) al premierului Matteo Renzi, care a fost votat de 41,5% dintre participanții la scrutin. Partidele de stânga au câștigat alegerile și în România și Portugalia, notează AFP.

Progresul forțelor anti-europene nu va schimba modul în care lucrează PE, întrucât blocul pro-european are în continuare o majoritate largă. Dar vor fi unele consecințe pe scenele politice naționale și asupra modului în care liderii statelor membre vor acționa în cadrul UE, sintetizează Jan Techau, directorul centrului de analiză Carnegie Europe.

Prima bătălie va fi cea pentru președinția Comisiei Europene. Candidatul PPE, Jean-Claude Juncker, a ‘revendicat’ deja acest post, dar contracandidatul său social-democrat Martin Schulz a atras atenția că ‘fără un acord cu aripa socialist-democrată din PE nicio majoritate nu este posibilă’. De altfel, liderii europeni se vor reuni marți seară la Bruxelles pentru a găsi acel viitor președinte al Comisiei Europene ce are șanse să obțină un vot majoritar în noul PE.

Sursa: Agerpres